Copilăria este perioada de formare nu doar a personalității, ci și a dentiției și a structurii osoase faciale. Anumite obiceiuri aparent inofensive, dacă persistă dincolo de vârsta critică, pot provoca modificări semnificative ale dentiției și ale oaselor maxilarelor, necesitând ulterior tratament ortodontic complex. Cunoașterea acestor obiceiuri și acțiunea timpurie pot preveni problemele majore.
Suptul degetului este un obicei normal și cu rol de auto-confort până la vârsta de 2-3 ani. Totuși, dacă persistă după vârsta de 4-5 ani și mai ales dincolo de erupția dinților permanenți, poate cauza modificări dentare și scheletale semnificative. Efectele includ protruzia incisivilor superiori, retropoziția incisivilor inferiori, apariția ocluziei deschise la nivel frontal, îngustarea maxilarului și modificări ale bolții palatine. Cu cât obiceiul persistă mai mult și cu cât frecvența și intensitatea sunt mai mari, cu atât efectele sunt mai severe.
Suzeta, ca și suptul degetului, este normală în primii ani de viață. Diferența este că suzeta poate fi eliminată mai ușor de părinți atunci când este momentul. Efectele dentare ale suzetei sunt similare cu cele ale suptului degetului, dar de obicei mai puțin severe și parțial reversibile dacă obiceiul este întrerupt înainte de vârsta de 3 ani. Pediatric Dental Association recomandă renunțarea la suzetă până la vârsta de 2-3 ani.
Respiratul cronic pe gură, cauzat de obstrucții nazale (polipi nazali, deviație de sept, alergii, mărirea vegetațiilor adenoide) poate influența semnificativ dezvoltarea dento-facială. Copilul care respiră pe gură tinde să aibă gura permanent deschisă, cu mandibula în poziție coborâtă. Aceasta modifică echilibrul de forțe musculare și poate duce la îngustarea maxilarului, ocluzie deschisă, facies adenoid (față alungită, narine înguste, expresie atonă) și înghesuire dentară.
Onicofagia sau mușcatul unghiilor poate crea presiuni anormale asupra incisivilor, ducând la uzura și mișcarea lor. Interpunerea limbii, obiceiul de a împinge limba între dinți în repaus sau în timpul înghițirii, poate menține sau agrava ocluzia deschisă frontală. Aceste obiceiuri necesită uneori colaborarea cu un logoped sau un psiholog pentru eliminarea lor.
Abordarea eliminării obiceiurilor vicioase trebuie să fie blândă, pozitivă și adaptată vârstei copilului. Pedepsele sau forțarea bruscă sunt contraproductive. Explică copilului, pe înțelesul lui, efectele negative ale obiceiului. Laudele și recompensele pentru zilele fără obicei funcționează mai bine decât penalizările. Există și aparate ortodontice speciale, numite dispozitive de decondiționare, care amintesc fizic copilului să nu facă gestul, fără a fi dureroase.
Dacă observi obiceiuri vicioase persistente sau dacă deja ai observat modificări ale dentiției sau ale feței, consultul ortodontic pediatric este esențial. Interventia timpurie poate simplifica considerabil sau chiar elimina necesitatea unui tratament ortodontic complet ulterior. Contactează-ne pentru o evaluare ortodontică a copilului tău și un plan de abordare a obiceiurilor vicioase.
